Mettre aux poursuites suisse anti aging

Mai mult decît atît, prin atribuirea denumirii care-l desemna unei alte localitati, s-~ ajuns implicit la contestarea existentei lui. Importanta, ca si evolutia acestei asezari umane, îmbratisînd mai multe secole, merita însa o privire mai în de aproape, iar reconstruirea trecutului sau nu poate fi decît utila pentru. Cea mai veche atestare a existentei acestui oras dateaza dinfiind cuprinsa în jurnalul expeditiei sultanului Soliman Magnificul, îndreptata împotriva domnului Moldovei, Petru Rares 1.

Cu acest prilej, oastea turceasca, strabatînd Dobrogea, a trecut, pe drumul de la Siltkoy la Babadag si printr-o localitate numita Istrabaghî 2. S-a considerat d semnificatia acestui toponimie ar fi "gradina ~sau podgoria Istriei" 3 si s-a ajuns de aici la concluzia ca ne-am afla în fata unei neasteptate mentionari a celebrei asezari antice Histria Istrosa carei viata ar fi continuat astfel si-n secolul al XVI-lea 4.

I, :p. Acesta se numea însa Canara în 2 drumul spre Babadag nu putea trece, în nici un caz, pe mettre aux poursuites suisse anti aging Histria, deoarece ar fi avut de înfruntat locuri greu accesibile, într-o zona de lacuri si mlastini, tinînd, cele mai multe, de complexul Razim - Sinoe.

ser antirid anti expresie

Oricine priveste harta Dobrogei îsi poate da seama de acest lucru. Este de aceea imposibil de admis ca o mare ostire otomana sa fi ales, fara a fi silita de cineva.

Locul cetatii antice putea fi ~tins numai printr-o abatere spre est de la drumul tratament gat imbatranit al Dobrogei, care strabatea partile centrale ale provinciei, pe linia Bazargic - Carasu - Babadag.

O astfel de a. Socotim de aceea ca, de la Siltkay sau Sutg 1oastea turceasca s-a îndreptat catre nord-vest, pentru a întîlni drumul principal mettre aux poursuites suisse anti aging Dobrogei, undeva, la nord de Carasu.

De acolo,' puternica armata, mettre aux poursuites suisse anti aging de a ajunge la Babadag, a trecut printr-un oras caruta trebuie sa-i admitem o existenta de sine statatoare, în ciuda asemanarii întîmplatoare de nume cu antica Histria.

Constantaun oras numi Astrabad 7 sau, potrivit altor lecturi, Istrabad 8, Isterabad 9 ori Ester-Abad In felul acesta existe~t! Constanta si Carasu azi Medgidiaprin care timpul stapînirii otomane. Pare a fi vorba, mai degraba, de vreun sat, disparut, ;are îsi avea, desigur, denumirea de la lacul pe malul caruia era asezat si care Se numeste si astazi Siutghiol. IV,p. In afara de aceasta.

El vorbeste în schimb de vestigiile antice Cad'ese puteau vedea la Mangalia si la Constanta Este greu de admis ca acest calator, observator atent, sa fi omis consemnarea ruinelor tocmai la Histria, unde prezenta lor n-ar fi constituit, în; nici un caz, un simplu amanunt. Pe de alta parte, daca viata anticei colonii ;grecesti ar fi continuat pîna în secolul al XVII-lea, ar fi trebuit ca sapaturile arheologice, efectuate în chip sistematic în ultimele decenii, sa scoata la iveala, în mod obligatoriu, si urme medievale.

Sîntem nevoiti 't1e aceea sa revenim la parerea definitivei decaderi în evul mediu a Histriei, pe care hartile o vor p In partile central-nordice ale provinciei. Era situat pe valea Ester, la punctul de unde izvoraste pîrîul Visterna 19, un mic afluent de pe partea dreapta al riului Casimcea Din dreptul satului, valea aceasta, prin care trece soseaua Hîrsova-Constanta 21, primeste denumirea de Visterna, dupa numele apei care-o strabate în continuare Satul era situat în imediata vecinatate a drumului principal al Dobrogei putin mai la vestcare, în general, corespunde cu actuala sosea ce merge la Babadag si Tulcea.

Se afla apoi la sud de satul Fîntînele fost lne-han :esmesi si la nord de Mihail Kogalniceanu fost Kara-Muratltdeci tocmai itinerorul descris de Evliya Celebi.

câine de bernez elvețian anti-îmbătrânire

Mai munt decit atit, la numai 2 km. Cialicoff, art. România, Atlasul Dimancescu, f. Mehmet, art.

conference proceedin.. - Facultatea de Drept

Danescu, Dictionarul geografic, statistic, economic si istoric al judetului Constanta, Bucuresti. III, Bucuresti,p~ ; M. Ionescu-Dobrogeanu, 0p.

C2, ap. II - constituent la structure de la vie juridique. Presque toutes les institutions juridiques du droit privé trouvent leur raison dans le droit des obligations. Le XXe siècle se caractérise par un large développement de deux instruments du droit des obligations: le contrat et la responsabilité contractuelle. Elle se manifeste par l'augmentation quantitative et qualitative de la notion de « contrat », l'expression juridique de la naissance d'une «culture du contrat ».

Danescu, op. III, p. Dobrogeanu, op.

III, p Astarabad 24, care apare în unele texte si sub forma Istirabad 25, ultima :fiind foarte apropiata de toponimicul care ne intereseaza. Este vorba de. Pare -cu totul inexplicabila prezenta în Dobrogea a! Totodata, se procedeaza la o schimbare masiva a toponimiei, vechile denumiri ale oraselor si satelor fiind înlocui te, în mare parte, cu denumiri turcesti28, dintre care unele de origine araba :sau persana.

Cu toate acestea, românii, desi împinsi spre Dunare, s-au mentinut tot timpul atît la tarmul marii cît si în interior 29, pastrînd, în multe cazuri si vechile toponimice românesti Pe de alta parte, chiar TJUmeroaselocalitati cu nume turcesti au adapostit, în decursul întregii stapîniri otomane asupra Dobrogei, o însemnata populatie româneasca Aceasta schimbare afecteaza si denumirea asezarii urbane de care :nq ocl~p'amîn rîndurile de fata si care, poate din cauza analogiei de pozitie sau datorita.

Noua denumire apare sub diverse forme: mai întîi Isterabad, Esterabad apoi, prin caderea sufixului abad, Ister, Ester, fiind cunoscute însa si alte variante. Nu, poate fi vorba totusi de o fundatie otomana, în cadrul colonizarii amintite, deoarece, în :acest ooz, nu ne-am putea explica de ce orasul a fost locuit, pe. Orasul dateaza, 21 Preot Gh. Grigoras, Parohia comuna Pazarlia.

Ai fost blocat(ă) temporar

Monografie întocmita de Frye, Astarabadh, Leiden-Paris, tom. Ibidem, p. Arbore, Contributiuni la studiul asezarilor tatarilor si turcilor în 'Dobrogea, în. II, Bucuresti.

  1. T. MATEESCU UN ORAS DOBROGEAN DISPARUT - ESTER - PDF Free Download
  2. Gel de curatare fata
  3. (PDF) LA THÉOLOGIE DE L'IMAGO | Andre Breton - iasengarden.ro
  4. Cel mai bun ser anti-îmbătrânire pentru ochi 2021
  5. Résistance anticommuniste roumaine - Wikiwand
  6. Давайте оба веса.

IInr. Giurescu, op. Din a doua jumatate a secolului al XVI-lea avem noi stiri despreacest oras, în asa numitele mufassaldefter, în care este mentionat sub numele de Esterbend 33, oare ar putea fi însa o lectura gresita pentru Esterabad.

Din aceste condici, în care sînt trecute numele capilor de familie, rezulta, dupa cum a stabilit istoricul turc Halil Inaklk, ca unele "tîrguri" din nordul Dobrogei, printre care figureaza si Esteru, erau "exclusiv crestine" Unele nume care apar acolo, ca Radu, I,ancu, Mihnea 36, ne arata ca este vorba de un oras locuit, în primul rînd, de români.

El îl descr~e pe larg, aratînd ca era un oras kasaba tinînd de plasa nahiye Babadag, eyaletul Ozil Avea totodata hanuri, cîrciumi, bragagerii, vreo, de alte pravalii, un azil imaristan precum si numeroase biserici 4l. Se adauga amanuntul interesant ca musulmanii se aflau în numar redus 42, ceea ce ne arata ca datele prezentate de mufassal defter, privind populatia crestina a orasului 43, ramîn valabile si pentru perioada de la mijlocul secolului al XVII-lea.

Esterul constituia atunci un hass 44 al unul kapudju-aga al ienicerilor Inaltei Curti, iar administratia se afla în mîi-o 33 Hali! XVII-e siecle, p art.

o ridă între sprâncene

Ci,alicoff, art. II, p 7 nile agai ienicerilor 45, Era totodata sediul unui subasî 46 si al unui intendent kehaya al orasului sehir-kethudasi Adauga de asemenea ca era locuit de "raiale" 50, atestînd din nou, asadar, caracterul crestin al acestei asezari urba.

A doua calatorie se desfasoara însa în sens invers, de le.! Constantalocalitate situata pe aceliasi drum principal al Dobrogei, dupa care se îndreapta tot spre Ine-han gesmesi si Babadag :;1. Pentru secolul al XVII-lea, nu mai dispunem de alte stiri despre Ester, dar, la începutul secolului al XVIII-lea, el apare într-o noua varianta a denumirii sale, în cele doua harti ale lui Guillaume de l'isle, datînd din anul La nord de Carasu, în interiorul Dobrogei, pe valea unei ape, în care se poate recunoaste cu usurinta rîul Casimcea, este trecuta localitatea Vistuar, cu indicativ de oras Curînd dupa aceea, însujedezulmichel Eneman, în drumul sau, de la Tighina la Constantinopol, întîlneste, dupa Babadag, "un mic oras crestin" numit Wister 53, Sub forma Vistuar, situat exact în acelasi loc ca la Guillaume de l'isle, apare si în harta "Turkey in Europe", întocmita la de 1.

Senex si I. Maxwell La fel îl gasim în harta cu acelasi titlu a lui Emannuel Bowen 55 ca si în hartile luf I. Hasius 56 si J. Este vorba, fara îndoiala, de orasul Mettre aux poursuites suisse anti aging, consemnat sub o denumire care va dainui, pîna în zilele noastre, în toponimicul Visterna 58, dat, dupa cum am vazut, pîrîului pe care se afla asezarea 59, 45 Goran 1. România, Atlasul Dimancescu, f Constantin 1. Identificarea cu Carasu, propusa de traducator, este, desigur, inexacta.

Nu trebuie confundat cu satul Visterna, situat la est de Babadag, lînga W De fapt, Esterul nu se afla chiar pe rîul Casimcea, cum este trecut în mai toate hartile, ci pe afluentul acestuia, pîrîul Visterna.

CUFR - Prépa Grandes Ecoles Françaises

Nu' putem stabili originea denumirii Vister, dar consideram ca ea nu poate deriva decît de la forma Ister, la care, în urma unei transformari fonetice care ne ramîne necunoscuta, s-a adaugat un V initijal Dindupa cîte stim pîna în prezent, dateaza ultima relatie de ca1atorje despre Ester.

In acest an, la 9 noiembrie, solull polonez Toma Alexandrovici, întorcîndu-se de la Constantinopol, ajunge "la IEter, oras grecesc, în ruine, între stînci",! Caracterul "grecesc" nu trebuie luat însa ca atare, deoarece termenul nu avea neaparat un sens etnic, ci, asa cum constatam de la alti calatori, el se referea la religia ortodoxa numita si greceasca 63, a locuitorilor orasului. Oredem ca, la fel ca în secolele precedente, populatia Esterului era formata îndeosebi din români.

Interesant este si faptul ca orasul ne este aii'atat "în ruine", desi viata lui continua totusi, altfel n-ar fi de înteles cum ar fi putut înopta acolo întreaga solie. A avut loc probabil o decadere treptata, în primul rînd de ordin economic.

O distrugere datorita razboaielor este exclusa la acea data, fiindca Dobrogea devine Iteatru lele oper. Pe de alta parte, la începutul secolului nostru.

Traditia laceasta nu depaseste propriu zis cadrele verosimilului.

Усадить человека моих лет на мотоцикл.

Asa, de pilda, în martieîn preajma izbucnirii razboiului ruso-româno-turc, datorita unor miscari ale populatiei crestine din Tulcea, guvernatorul Dobrogei, Said-Pasa, a fost pe punctul de a distruge orasul prin bombardament de artilerie, conform unui decret imperial N-ar fi asa dar imposibil, ca legenda amintita sa aiba ca temei o întîmplare reala, dar deocamdata nu dispunem de nici lady Diana collection crema antirid stire oare sa confirme acest fapt.

Panaitescu, Calatori polo ni în tarile române, Bucuresti,p Mustafa A. Inal~lk, art. Grigoras, op. Astfel, în harta din a lui 1. Hasius deosebita de cea dingasim: Vistar 67, în harta lui Samuel Dunn : Vistuar 68; în harta din icl. Schiitz circa 70 si în cea a lui Antonio Zatta Se stie ca, în aprilieîn timpul razboiului ruso-turc dinau fost distruse cel putin 40 de localitati 72, printre care trebuie inclus si Esterul, aflat în plina zona a acestor operatiuni, pe drumul principal de legatura între cele doua orase amintite.

Localitatea este mentionata apoi în harta lui Tomas Lopez : Vistula1',73, în cea a lui D. Sotzmann : Vister 74, si, tot cu aceasta denumire, în harta din acelasi an a lui Robert Sayer Apare de asemenea, sub forma Wistier 76, într-o harta austriaca nedatata, pas1jrata în manuscris, cu titlul "Plans der Moldau, Bessarabien und Wallachey" 77, care prezinta o deosebita importanta pentru Dobrogea Aici Esterul apare foarte clar cu indicativ de oras, la fel ca Babadag, Constanta, Mangalia, Tulcea, etc.

Fiind vorba de o harta mettre aux poursuites suisse anti aging de exacta, elaborata de cineva care se pare ca a cutreierat personal Dobrogea, mentionarea ca oras a Esterului vine în contradictie cu realitatea istorica.

Credem de aceea ca harta apartine unei perioade anterioare, asa cum de altfel a si fost auribuita de G.